joi, 29 mai 2014

Controlul in procesul de hranire

 

Am trecut in ultimele luni printr-o perioada destul de complicata cu repercusiuni pe toate planurile. Aceasta perioada si-a lasat amprenta inclusiv asupra blogului, dovada fiind faptul ca nu am mai postat nimic.

De ce mi se pare relevant sa vorbesc despre acest lucru? Deoarece am invatat un lucru de mare pret! Si anume: totul este interconectat .... de la felul in care gandesti, te comporti, pana la modul in care te hranesti sau conduci masina.
Am testat pe propria-mi piele cum modul in care gandesc imi afecteaza emotiile, iar emotiile imi determina  comportamentul. Orice faci si gandesti iti influenteaza chimia.

Organismul nostru e foarte inteligent. Cand ceva nu merge bine, el da semnalul de alarma prin intermediul diverselor mecanisme. Lipsa de energie, starea de rau, durerea... toate sunt semne ca e necesara o schimbare per ansamblu.

Cand ai o dorinta compulsiva de a manca ciocolata, stare in care nu te simti confortabil deoarece ai o nevoie nesatisfacuta, dorinta te determina sa mananci ciocolata. Dupa ce o mananci....ce simti? Te simti mai bine? Sau te simti vinovat, cu remuscari si resimti o lipsa de energie?

 Daca satisfacerea nevoii iti da sentimentul de bine ( nu ma refer doar la placerea de moment, ci si la suita de senzatii ce urmeaza, incluzandu-le si pe cele pe termen lung, cum ar fi cresterea in greutate ) inseamna ca intr-adevar asta era ce aveai nevoie. Daca insa ai parte de o pleiada de sentimente si stari de rau, atunci cu siguranta ceva ti-a scapat. Oare sa fie faptul ca nu ai identificat corect nevoia?!

Exemplu de situatie: esti stresat si sa ai nevoie de relaxare. Corpul tau incepe sa traga semnalul de alarma prin intermediul poftelor alimentare. Asta e mecanismul lui de avertizare.

Metoda mea: cand resimt o dorinta nesatisfacuta a organismului, incerc sa o constientizez si sa o inteleg. E chiar o nevoie de ordin fizic? Sau e o nevoie de alt tip? In momentul in care am constientizat natura dorintei, stiu si mecanismul prin care sa o satisfac. Daca sunt stresata, incerc sa gasesc mijloace de relaxare. Daca sunt nervoasa, gasesc mijloace de a ma calma si de a fi in acord cu mine insami.

Constientizarea e primul pas si cel mai mare pas in acest proces. In momentul in care incepi sa fii constient de propriile nevoi si dorinte, vei stii unde gresesti si unde ai posibilitatea de a modifica lucrurile prin propriile alegeri.
Procesul lung prin care am trecut m-a determinat sa invat ceva foarte important: sa am rabdare cu mine. Nimic nu se petrece peste noapte. Nu merge cu sintagma: "De maine nu mai mananc pe fond emotional". Si stii de ce? Pentru ca mecanismul nu a fost inteles, iar tu nu crezi cu adevarat in ceea ce spui.

E probabil sa nu reusesti de la inceput. Dar e important sa fii in acord cu propria persoana, prin intelegere si compasiune. Daca mananc mai mult decat am nevoie fizic, stiu ca am o nevoie in alta parte si atunci incep cautarea solutiilor si in alte planuri, desi pe moment apelez la cea care este la indemana. Doar ca, in modul asta, elimin sentimentele de vinovatie de dupa, ma inteleg si ma accept. Si deja mai fac un pas: ma eliberez de o parte din starea de rau creata prin neaplicarea solutiei corecte.
Constientizarea vine in timp la pachet si cu solutia. Cand vrei cu adevarat sa iti solutionezi problemele si cautarea ta devine una activa, bulgarele de zapada se transforma in avalansa. In cazul meu, problema era lipsa activitatii creative. Un eveniment ce a avut un impact emotional puternic asupra mea, mi-a blocat creativitatea (asta fiind si motivul pentru care nici n-am mai postat nimic pe blog) Fiecare incercare se dovedea a fi esuata si renuntam mult prea repede. De ce ? Deoarece nu aveam atitudinea potrivita pentru eliminarea blocajului. Insasi lipsa creativitatii devenise o problema pentru mine.

 Asta se intampla cand te concentrezi asupra problemelor si nu a solutiilor. Cand am acceptat cu adevarat faptul ca am o problema si am inceput sa caut solutii pentru rezolvarea ei, mi s-a deschis un alt univers in fata ochilor. Exact! Universul solutiilor! Am gasit o noua modalitate prin care sa imi manifest creativitatea, si m-am lasat in mana ei.

Pe de alta parte in momentele in care simteam dorinta compulsiva de a manca deoarece eram nervoasa, plictisita, stresata, stiind ca de fapt nevoia e alta, am incercat sa o satisfac in modul potrivit. Ce am constat? Ca rezolvand problema pe acelasi plan din care provenea, ea nu se mai manifesta pe celelalte planuri.

O data parcursi acesti pasi, e necesara insa repetarea lor pentru a rupe vechile obiceiuri si a forma obisnuinte noi.

Deci haide sa-i recapitulam:

1. Constientizarea
2. Acceptarea si compasiunea
3. Cautarea
4. Rabdarea
5. Solutia
6. Repeta procesul ! :)

Articole asemanatoare:

Mancatul: Placere si Adictie

Divortul de monstrii alimentari, fara resentimente si dorinta de impacare.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu