Mancatul Inconstient => Mancat Excesiv.

Greseli si solutii.

Tocmai ce mi-am dat seama c-am facut-o lata! Intr-o stare emotionala proasta fiind, cu chef de rontaiala, s-a urcat prietena voastra in varful patului, obosita dupa o zi de munca nu foarte productiva, dupa o plimbare prin centrul unei metropole europene la nici mai mult, nici mai putin de 36 de grade, cu buna intentie de a-si solutiona problemele emotionale, desigur. Si nu s-a urcat asa de una singura, ci cu mini-laptopul ei drag si un pachet mare de alune de padure laolalta drept companie.

Toate bune si frumoase pana aici... Se deschide computerul, se conecteaza la internet si ce credeti ca se intampla oare?!

Femeia uita de existenta ei nemaipomenita siii….o aluna, doua alune….se mai deschide o pagina de net…cinci alune… mai citim o postare inutila de pe facebook… n alune…rontaitul tine compania ideala pana cand…ups!...pana cand se trezeste dragalasa ca aproape a terminat punga de 250g de alune, care desi sunt sanatoase, au o gramada calorii ( 100g de alune = aprox. 650kcal). Aoleu!!! Ce-ai facut?!!!

Pai ce sa fac?! Am uitat de mine si de tot de fapt! Cam asta e…  Ce-i de facut acum? Recunosc si accept ca am gresit. Sunt om, a fost un moment de slabiciune, nu sunt mandra de asta, dar s-a intamplat, trebuie sa accept pocinogul. 

Primul lucru la care ma duce gandul e : daca tot am dat-o-n bara ce sens mai are? Hai sa mai mananc si o ciocolata, ce mai conteaza acum? Oricum am gafat…   

NU NU! De 2 ori NU! Te opresti aici! Daca ai ingerat deja 1200kcal fara sa constientizezi, asta nu inseamna ca poti sa mai ingerezi altele 2000 la fel! Ele se aduna, nu uita! si stricaciunea va fi mai mare.

Bun, ma opresc! Gandesc! (in cazul de fata pare un lucru mare, stiu :) ) Se zice ca din orice greseala sau esec trebuie sa inveti ceva. Ce e de invatat de aici? Unde am gresit?

Greseala nr.1: am mancat pe fond emotional. Ce legatura are mancatul cu starea mea proasta de spirit? Ma ajuta cumva o prajitura sau consumul oricarui alt aliment sa-mi rezolv problemele? Evident nu, din contra! Mancatul ofera cel mult un moment de placere de foarte scurta durata. Apoi e foarte probabil sa se declanseze avalansa de vinovatii si frustrari si nu reusim decat sa ne inrautatim starea.

In al doilea rand, nu aveam ce sa caut cu alunele in pat. Asta e una dintre tehnicile sugerate de dna psiholog la workshop-ul de care am mai vorbit (vezi aici articolul trecut) : alimentele le consumi stand la masa, in pozitie de asezat. Nu in pat, nu in picioare, nu pe strada in timp ce te plimbi. Iti obisnuiesti astfel creierul ca atunci e momentul pentru mancat.

In al treilea rand…unde credeti ca am mai gresit?  Pai ce cauta laptopul si alunele impreuna?! Ati ghicit! Cand mananci, mananci! Nu stai pe internet, nu te uiti la tv, nu visezi la cai verzi pe pereti. Esti concentrat pe actul nutritiei sau… cum ma pot exprima mai pe inteles? Esti cu mintea la ceea ce mananci, la gustul, mirosul, textura alimentelor.

A patra eroare: am mancat repede. Nu au trecut 15 minute pana cand s-au evaporat alunele. Datorita faptului ca am mancat repede, nu a aparut senzatia de satietate care in mod normal m-ar fi oprit din a manca excesiv. De asemenea, cand mananci lent si satisfactia resimtita e mai mare.

Perfect! Acum ca am recunoscut si mai ales am acceptat ca am comis-o, am identificat erorile facute, stiu cum procedez pe viitor astfel incat sa nu mai cad in patima mancatului inconstient si excesiv. 

In articolele viitoare voi aborda subiectul poftelor (atat de drag mie), tehnici cu ajutorul carora le fac fata, voi vorbi si despre cum am reusit eu sa scap de dependenta de dulciuri si am renuntat la alimentele nerecomandate intr-o dieta sanatoasa.

Pana una alta…fug sa-mi iau echipamentul de sport si sa consum macar o parte din caloriile consumate.

Pe curand si.... SPOR LA TREABA!